Autoritatea Electorală Permanentă a anunțat că, pentru prima decadă a lunii februarie, au fost virate în conturile a șapte formațiuni politice subvenții de 14.199.265,24 de lei. Un amănunt important este faptul că, potrivit cifrelor date publicității, în top 3, chiar și pe ultima poziție, se află Uniunea Salvați România. Astfel, PSD a primit 7.104.247,14 de lei, PNL – 3.943.235,50 de lei, USR – 1.052.831,91 de lei, ALDE – 861.873,20 de lei, PMP – 473.774,36 de lei, Pro România – 658.019,94 de lei, Partidul Forța Națională – 105.283,19 de lei.
Pe de altă parte, acordarea subvenției pentru Uniunea Națională pentru Progresul României a fost suspendată. UNPR ar fi avut o subvenție de 21.607,92 lei.
Revenind la USR, însă, interesant este faptul că senatoarea Florina Presadă a anunțat că îi va cere președintelui Klaus Iohannis să retrimită Parlamentului legea care îi scutește pe jurnaliști de impozitul pe venit, act normativ pe care îl cataloghează ca fiind un „măr otrăvit”. Și nu se oprește aici! Legea care îi scutește pe jurnaliști de impozitul pe venit ar fi în beneficiul patronilor de mass-media, „jucători politici importanți”, acuză aceasta.
„Dacă ținem la democrație, ținem și la independența presei. Iar independența presei nu se întreține cu scutiri de impozit pe venit. (…) Scutirea de impozit pe venit nu se va regăsi în buzunarul jurnaliștilor, dacă suntem tentați să credem că în felul acesta am găsit soluția pentru a crește veniturile jurnaliștilor. Scutirea de impozit pe venit se va regăsi în profitul patronatelor de media, jucători politici importanți”, scrie Florina Presadă, pe Facebook.
Dar să vedem cum sunt alocate partidelor politice subvenţiile de la bugetul de stat.
Din 2008, partidele politice primesc subvenţii de la bugetul de stat prin bugetul Autorităţii Electorale Permanente www.roaep.ro/legislatie
Suma alocată anual partidelor politice nu poate fi mai mare de 0,04% din veniturile prevăzute în bugetul de stat. Pentru partidele politice care promovează femei pe listele electorale, pe locuri eligibile, suma alocată de la bugetul de stat va fi majorată proporţional cu numărul mandatelor obţinute în alegeri de candidaţii femei.
Subvenţiile se acordă în funcţie de numărul de voturi primite la parlamentare și la locale: 75% din bugetul anual acordat prin AEP pentru partide politice va fi împărțit proporţional cu numărul de voturi primite la alegerile parlamentare, dacă au realizat pragul electoral, iar 25% este împărţit proporţional cu numărul de voturi primite la alegerile locale, dacă au obţinut cel puţin 50 de mandate de consilier judeţean şi de consilier în cadrul municipiului Bucureşti.
În cazul alianţelor politice sau electorale, subvenţia se împarte între membrii alianţei, după numărul de mandate obţinute.
Subvenţia de la bugetul de stat se varsă lunar, în prima decadă a lunii, în contul fiecărui partid, prin bugetul Autorităţii Electorale Permanente.
Până aici, lucrurile sunt clare. Ajungem, însă, la un amănunt deloc de neglijat. Și aici cităm din legea finanțării partidelor…
Potrivit legii privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale (334/2006, republicată), la cap. III Finanţarea publică, Subvenţii de la bugetul de stat, se precizează la art.25 alin.(1) că subvenţia de la bugetul de stat intră lunar, în prima decadă a lunii, în contul fiecărui partid, prin bugetul Autorităţii Electorale Permanente.
Potrivit prevederilor art.25 alin.(1) din Legea nr.334/2006, veniturile care provin din subvenţii de la bugetul de stat se pot utiliza exclusiv la:
(1) Veniturile care provin din subvenţii de la bugetul de stat pot avea următoarele destinaţii:
a. Cheltuieli materiale pentru întreţinerea şi funcţionarea sediilor;
b. Cheltuieli de personal;
c. Cheltuieli pentru presă şi propagandă;
d. Cheltuieli privind organizarea de activităţi cu caracter politic;
e. Cheltuieli de deplasare în ţară şi străinătate;
f. Cheltuieli pentru telecomunicaţii;
g. Cheltuieli cu delegaţiile din străinătate;
h. Cheltuieli cu cotizaţiile datorate organizaţiilor politice internaţionale la care este afiliat partidul politic;
i. Investiţii în bunuri mobile şi imobile, necesare activităţii partidelor respective;
j. Cheltuieli de protocol;
k. Cheltuieli de birotică;
l. Cheltuieli cu comisioane bancare;
m. Cheltuieli cu chiriile şi utilităţile sediilor;
n. Cheltuieli de întreţinere şi reparaţii auto;
o. Cheltuieli cu prime de asigurare;
p. Cheltuieli de transport;
q. Cheltuieli cu combustibili şi carburanţi.
Așadar, care este, de fapt, adevăratul „măr otrăvit”?
